China, noua seducție a autoritarismului. Beijingul vrea să exporte indiferența față de comunism și să importe tăcerea Europei

În dimineața zilei de 5 iunie 1989, pe un bulevard din
Beijing, un bărbat necunoscut, îmbrăcat într-o cămașă albă și ținând două
sacoșe în mâini, s-a așezat în fața unei coloane de tancuri.

Publicitate

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Când primul
blindat a încercat să îl ocolească, bărbatul i-a blocat din nou drumul.
Imaginea avea să devină unul dintre cele mai puternice simboluri ale
rezistenței individuale în fața tiraniei. Cu numai o noapte înainte, regimul
comunist chinez își trimisese armata împotriva propriilor cetățeni, reprimând
în sânge protestele pentru libertate și democrație din Piața Tiananmen și din
împrejurimile sale. Sute, posibil mii de oameni au fost uciși, iar adevărul
despre masacru a devenit unul dintre cele mai cenzurate capitole ale istoriei
Chinei.[1] Treizeci și șapte de ani mai târziu, tancurile au fost înlocuite în
mare parte de algoritmi, supraveghere digitală și…